Vitamina A (retinol, caroten) – Vitamina vederii

Vitamina A este o vitamina solubila in grasimi (liposolubila) ce ajuta sistemul imunitar sa faca fata mediului poluant si stresant. Scurteaza durata bolilor, favorizeaza reproducerea si comunicarea celulara, apara organismul impotriva afectiunilor cardiovasculare si a cancerului.
Contribuie la imbunatatirea vederii pe timpul noptii si bunei functionari a ochiului. Ajuta in tratamentul multor boli de vedere prin faptul ca permite formarea purpurei ochiului.
Stimuleaza glicoproteina, a carei deficienta poate duce la ulcere corneale sau lichefiere. Vederea in amurg este posibila datorita rodopsinei care provine din vitamina A, iar in lipsa ei apare fenomenul numit “orbul gainilor” (xeroftalmia, nictalopie).
Pentru munca sa cu pigmentii vizuali, care a dus la intelegerea rolului vitaminei A in vedere, George Wald, castiga in 1967 Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina. A fost descoperita in anul 1914 de catre McCollum si Davis.
Vitamina A este esentiala pentru functionarea corecta a celulelor epiteliale care definesc orificiile corpului (nas, gat, plamani, gura, stomac, intestine, vagin si tractul uterin). Daca nu au suficienta vitamina A celulele secretoare de mucus sunt inlocuite de celule care produc keratina, ceea ce conduce la xeroza.
Are efect antitumoral, este vitala pentru pastrarea intacta a tesutului epitelial ca o bariera fizica impotriva infectiilor, ajuta la procesul de formare a sangelui, este implicata in mentinerea limfocitelor si a celulelor T sanatoase.
Indeparteaza petele cauzate de varsta, combate acneea, ridurile superficiale si afectiuni ca impetigo, furunculoza, abcese, negi, arsuri, ulcere deschise. Este adjuvant in tratamentul emfizemului si al hipertiroidismului.
Mareste rezistenta la infectiile respiratorii, reactiile alergice ale emfizemului si ale astmului, stimuleaza secretia sucurilor digestive necesare nutritiei, scade riscul de cancer pulmonar, cel digestiv si de prostata.
Ajuta cresterea copiilor, sanatatea oaselor, dintilor, gingiilor, parului (amana incaruntirea sa precoce), stimuleaza dezvoltarea intrauterina a fatului.
Mentine supletea si elasticitatea canalului vaginal (preintampinand degenerescenta prematura), favorizeaza fertilitatea, previne avortul si sterilitatea masculina (asociata vitaminei E imbunatateste procesul de spermatogeneza).
Ficatul regleaza nivelul de vitamina A din sange. Vitamina A necesita proteine pentru a fi transportata in tot corpul, asa ca este nevoie de un aport suficient de proteine si grasimi pentru o absorbtie corespunzatoare a vitaminei A. Lipsa vitaminei A poate duce si la pierderea vitaminei C.
Vitamina A este mult mai eficienta cand este combinata cu vitamina E, vitamina D, complexul B si cu urmatoarele minerale: calciu, magneziu, fosfor, seleniu si zinc.
Surse de vitamina A:
– Retinolul (adevarata vitamina A) se gaseste numai in alimente de origine animala (ficat si alte surse de grasimi).
– Beta si alfacarotenul (provitamina A) se gaseste atat in produsele animale cat si in cele vegetale (in fructele si legumele galbene, verzi, portocalii).
Betacarotenul este asociat cu vitamina A, deoarece este transformat rapid in aceasta vitamina de organism. Pe langa roulul sau de precursor al vitaminei A, alaturi de licopen, luteina, alfa-caroten si zeaxantin, lupta impotriva cancerului cavitatii bucale si esofagian, de piele, san, prostata, cervical, pulmonar, de col uterin, impiedica dezvoltarea cataractei, arteriosclerozei, infarct miocardic, otitei, psoriazisului, varice, AMD, HIV, SIDA si a bolilor legate de imbartanire, deoarece are actiune unica antioxidanta.
Pentru aceasta actiune unica antioxidanta, toate formele vitaminei A, sunt folosite in medicina si cosmetica. Ca tratament medicinal de suprafata sunt folosite pentru acnee si keratosis pilaris (piele de gasca sau de gaina), iar in cosmetica pentru protectie impotriva atacurilor radicalilor liberi, cresterea temporara a colagenului, pentru un aspect mai tanar al corpului.
Sursele vitaminei A (retinol, caroten): ulei din ficat de peste, cu precadere in cel de cod, somon si cel de rechin, ficat de vita, ficat de porc, ficat de pasare, peste, unt, branza, oua, lapte, ulei presat la rece, miere, polen, laptisor de matca, morcovi, ardei rosii, sfecla rosie, spanac, varza rosie, varza creata, gulii, napi, ceapa, cartofi, ardei gras, tomate, pasta de tomate, salata verde, macese, sparanghel, aronia, coacaze, afine, catina alba, caise, mango, pepene galben, zmeura, alune, mure, cirese, stevie, urzici, cereale integrale, fructe uscate, oleaginoase, cicoare, papadie, macris, nalba, patrunjel. Cruciferous
Carenta vitaminei A este una dintre cele mai raspandite carente din lume, insa doze mai mari de 10000 u/zi trebuie luate sub supraveghere calificata. Carenta vitaminei A este larg raspandita in tarile in curs de dezvoltare si mai putin in tarile dezvoltate.
Aproape 500.000 de copii subnutriti din tarile in curs de dezvoltare orbesc in fiecare an din cauza acestei carente. Lipsa vitaminei A, diminueaza abilitatea de a combate infectiile si boli infectioase ca pojarul, provoaca un grad ridicat de mortalitate fata de tarile in care copiii sunt imunizati.
De vitamina A au mare nevoie cei cu multa experienta (peste 60 de ani), fumatorii, bolnavii de maladii cronice (diabet, boli hepatice, boala Chras, SIDA – HIV, consumatorii de alcool in exces, cei care au lipsa de zinc.
Deficitul vitaminei A: scade imunitatea organismului, creste riscul aparitiei unor infectii respiratorii acute, degenerarea nervilor olfactivi si acustici, diminuarea cresterii la copii, pierderea mirosului, diminuarea gustului, diaree, reducerea poftei de mancare, slabire, anxietate, insomnii, migrene, aparitia cariilor, pierderea luciului mucoasei bucale, unghii casante, incaruntire, par lipsit de stralucire.
Afecteaza retina, provoaca ulcerare a globului ocular, umflarea pleoapelor cu forme de cruste, scaderea vederii (mai ales seara), ingustarea campului vizual pentru albastru si galben, lipsa de adaptare a ochiului la vederea in lumina crepusculara. Pielea se ingrosa, apar cosuri pe fata, roseata, uscaciune si descuamarea pielii.
In deficienta cronica pot sa apara si afectiuni ale aparatului urogenital cum ar fi: reducerea instinctului sexual, atrofiere testiculara, uscaciune vaginala, tulburari de ciclu, usturimi la urinat, mictiuni mai frecvente, tulburari in procesul de reproducere. Deficienta cauzeaza anormalitati in metabolismul fierului, in formarea globulelor rosii din sange (hematopoeza).
Dusmanii vitaminei A sunt acizii grasi polinesaturati care o ataca mai ales atunci cand nu sunt prezenti antioxidantii sinergici. Desi este o vitamina stabila la caldura si in mediul alcalin, isi perde capacitatile daca este expusa acizilor, luminii, oxigenului (rancezirii).
Dr. Earl Mindell, in cartea “Noua biblie a vitaminelor“ spune ca alcoolul (inclusiv cel din siropurile de tuse, biotina, colina, diverse elixiruri si remedii precum Nzquil), anticuagulantele, aspirina, barbituricele, medicamentele de scadere a colesterolului, colchicina, laxativele, lubrifiantii, afecteaza atat aportul vitaminelor A, D, E, K, dar si metabolismul calciului, fosforului, potasiului.
Dr. Stephen Holt, directorul Autoritatii de Medicina Integrativa din New York sustine ca, “Medicamentele continua sa fie cauza subestimata a carentelor nutritive“.

Sursa: sfatul medicului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *